sfătuire - Wiktionary, the free dictionary
Romanian
Etymology
Noun
sfătuire f (plural sfătuiri)
Declension
Declension of sfătuire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) sfătuire | sfătuirea | (niște) sfătuiri | sfătuirile |
| genitive/dative | (unei) sfătuiri | sfătuirii | (unor) sfătuiri | sfătuirilor |
| vocative | sfătuire, sfătuireo | sfătuirilor | ||